pelerinaj la Mănăstirea Feredeu

Joi, 1 septembrie a.c., am plecat în pelerinaj cu o parte din cor.
Anume cu: d-na preoteasă Mirela, Claudiu, Alina, Petruţa, Dani,
Vlăduţ, Andreea.
Am vizitat metocul unde un frate călugăr ne-a povestit istoricul
mănăstirii Feredeu.
Apoi am urcat la schit. Drumul, deşi părea greu nu a fost chiar de
speriat. A durat totuşi cam o oră.
Un drum frumos, prim păduri şi văi.
Peste tot mure din abundenţă, aşa că nu trebuie să descriu ce culoare
aveau buzele tuturor. O bogăţie extraordinară de ciuperci ne-a ispitit
să culegem. Totuşi nimeni nu a avut curajul să garanteze că sunt
comestibile.
Aşa că sunt fericit să îndemn pe oricine să păstreze aceiaşi precauţie.
La schit am făcut o rugăciune la Crucea Oarbei. Aceasta este o cruce ridicată de tatăl unei fetiţe de etnie germană care s-a vindecat de orbire.
La puţin timp după aceasta a venit maica şi ne-a deschis bisericuţa unde, după câteva cântări am făcut rugăciuni. Se pare că maica a fost impresionată de vreme ce a ţinut să-i indic pagina din Molitfelnic de unde am citit.

Cu aceiaşi ocazie, ne-am oprit la Mănăstirea Radna. În afară de Claudiu cu toţii suntem un fel de obişnuiţi ai locului. Cu toate acestea mie mi-a dat popasul acesta un sentiment de împăcare. De s-ar ajunge odată şi la împăcare eclesiastică între Biserici!