Campania de educaţie privind drepturile copilului

Luni şi Marţi (10- 11 octombrie) am participat, eu cu d-na preoteasă la

un seminar cu acelaşi titlu cu al postării curente.

" Proiectul este finantat de programul PHARE al Comisiei Europene
(www.infoeuropa.ro <http://www.infoeuropa.ro/>) si de
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului
(www.copii.ro <http://www.copii.ro/>). Consortiul care se ocupa
de acest proiect este condus de firma britanica Enterprise PLC,
în parteneriat cu Ramboll Management (Danemarca) si Mercury
Promotions (România). Proiectul este desfasurat în numele ANPDC."
Informaţia este luată de pe www.drepturilecopiilor.ro care spune despre sine:
"Obiectivul acestui site este s a va puna în tema în ceea ce priveste drepturile copilului, sa explice cum au aparut acestea si cît de importante sunt. De asemenea dorim sa aratam felul în care proiectul nostru promoveaza drepturile copilului în România, precum si ce fel de informatii putem oferi copiilor, profesionistilor care lucreaza cu ei si parintilor."

Formatorii, d-nii Adrian Ballai şi Romeo Busuioc au făcut cu pricepere ca timpul sa treacă în mod util si plăcut. Organizarea a fost bună şi cred că se datorează şi domnului Cristi Belei.
Mirela a fost invitată în calitatea ei de asistent maternal profesionist şi pentru că este parte în derularea proiectului Casei de Copii de tip familial "Sf. Anastasia" din Alioş. Şi eu, tot în dublă calitate m-am aflat acolo, preot şi parte a aceluiaş proiect.
Seminarul a fost foarte interesant pentru că au participat procurori, poliţişti, asistenţi sociali, învăţători, psihologi şi medici. Domeniile de activitate par prea extinse dar s-a descoperit cu uşurinţă preocuparea fiecăruia în sfere legate de Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Dată fiind diversitatea profesiilor celor prezenţi ma temeam că se va aluneca pe panta prejudecăţiilor şi vom pierde timp preţios cu "apărarea instituţiilor".
Din fericire nu a fost aşa. Calitatea personală de excepţie a celor prezenţi a făcut ca acomodarea participanţilor să fie "plimbare prin parc".
Mi-a dat de gândit un moment al seminarului când participanţii trebuiau să menţioneze la ce se gândesc când li se pomeneşte de instituţii precum: poliţie, procuratură, DGASPC, SPAS, Biserică, mă rog, instituţiile celor participanţi. Am remarcat două semnale: unul că despre biserică toţi gâdeau doar chestii îndepărtate de social precum: cult, credinţă şi rugăciune şi al doilea semnal: deşi erau suficent de acizi în ceea ce privea neîmplinirile altor instituţii, participanţii nu aveau nimic de reproşat Bisericii.
De ce mă îngrijorează aceasta?
Pentru că dacă n-ai nimic de reproşat cuiva, acest lucru se datorează următoarelor cauze: acela este perfect; nu reproşezi pentru ca nu ai nici o aşteptare de la el şi de aceea orice gest minimal e lăudabil; îţi este indiferent; nu ştii nimic despre el; nu ai chef să ţi-l pui în cap.
Eu ştiu doar că activităţile sociale ale Bisericii sunt departe de perfecţiune, în rest...de ce n-or fi avut nimic de penalizat colegii?
Perspectiva colaborării interdisciplinare pentru care acest seminar mi-a deschis apetitul este prea delicioasă pentru ca fi experimentată pe teren în viitorul apropiat.
Acestea sunt impresiile despre acest seminar.
Chestiunile legate de legea 272/2004 plănuiesc să le fac în postări ulterioare independente pentru al le da greutatea pe care o merită.