marți, decembrie 27, 2005
Sfinţirea bisericii din Dumbrăviţa
duminică, decembrie 25, 2005
Înmormântarea enoriaşei Lupu Olimpia
Remus şi Anca s-au logodit de Naşterea Domnului
sâmbătă, decembrie 24, 2005
Gata de colindă

duminică, decembrie 11, 2005
Îmnormântarea enoriaşului Nemeş Vasile
Alături de mine a slujit părintele Ungureanu.
marți, decembrie 06, 2005
Înmormântarea enoriaşului Ardelean Ioan
Alături de mine a slujit părintele Traian Ungureanu.
duminică, noiembrie 27, 2005
Sfânta Liturghie Arhierească la Maşloc
Anul acesta la invitaţia parohului Ilia Pavlovici, P. S. Sa Lucian Lugojanul a vizitat parohia şi a slujit sfânta Liturghie.
Preoţii invitaţi la acest eveniment au fost: pr. Ioan Bolbos de la Fibiş, pr Augustin Butaş de la Bencec, pr Vasile Baboş de la Dumbrăviţa, pr Mihai Botiz de la Buzad şi eu, pr Dan Sabău.
Participarea impresionantă a părintelui Dorel Petcu fost paroh în Parţa ne-a oferit unele dintre cele mai speciale momente de slujire la care am participat vreodata.
Părintele Dorel se află în tratament la spitalul din Maşloc, de fapt, Centrul de Recuperare Alternativă, în urma unui atac cerebral datorat hipertensiunii arteriale, eveniment soldat cu paralizia mânii stângi şi a piciorului corespunzător.
La începutul Sfintei Liturghii părintele Dorel a fost adus în scaunul mobil în Sfântul Altar unde a asistat la Sfânta Liturghie Arhierească. A fost inclus, fireşte, în toate momentele liturgice dar cel mai profund moment a fost cel al împărtăşirii preoţilor. Şi doar fiindcă în mod natural toţi ştim că acesta este centrul vieţii noastre ci datorită faptului că preotul Dorel, în neputinţa suferinţei lui, ne-a arătat puterea preoţească mai presus de simplul aparent. Iată cam ce vă pot povesti: părintele Dorel să apropiat de prestol impregnat de importanţa momentului şi a grăit cu dificultate cuvintele "Dă-mi mi, PreaSfinţite Părinte Cinstitul şi Preasfântul Trup al Domnului şi Mântuitorului nostru" şi a primit în palma dreaptă Trupul Domnului. Atunci am remarcat că părintele prinsese cu greu între degetele mâinii sănătoase degetele mânii stângi încercând să se conformeze felului în care primim toţi preoţii în palme Trupul Domnului. Apoi la împărtăşirea cu Sângele Domnului arhiereul nostru, P.S. Sa Lucian nu doar s-a aplecat pentru a-l împărtăşi ci chiar a îndoit genunchii într-atât încât a ajuns la nivelul ochilor părintelul Dorel. Pe faţa acestuia lacrimile curgeau şiroaie fără ca expresia feţei sale să trădeze prin vreo tresărire că plânge.
Preoţia nu poate fi luată nici de o boală atât de grea, doar preotul îşi poate renega preoţia. Părintele Dorel doreşte să şi-o păstreze şi luptă pentru ea. Mă întreb cum poate un preot aflat în această situaţie să fie integrat cât mai deplin în comunitatea slujitoare.
duminică, noiembrie 20, 2005
Împărtăşirea bolnavilor
Ca tristeţe personală, menţionez necazul că sunt destule persoane care fie sunt în îngrijire în afara satului nostru, fie familiile nu cred că ei necesită cercetarea lui Dumnezeu, deci nu se spovedesc în acest post.
Maslul de obşte la Remetea Mică
Pomană pentru răposatul David Vasile
Parastasul răposatului David Ioan
Sfânta Taină a Maslului la Parohia Timişoara Fabric Vest
Trebuie să vă împărtăşesc că m-am dus cu oarecare emoţii. Când un preot de la ţară merge să slujească la oraş se aşteaptă ca la slujba aceea să participe un alt soi de credincioş decât cei din satul lui. În mintea noastră, a ţăranilor, "doamnele şi domnii de la oraş" sunt sofisticaţi, intelectualişti, mândri şi reci.
Deci, iată-mă, după înfruntarea drumului prost dintre Alioş şi Timişoara, că ajung cu o usoară întârziere în mijlocul credincioşilor de oraş.
După prima Evanghelie am început să uit că sunt la oraş.
Evlavia credinciosilor participanţi nu amintea cu nimic de prejudecăţile cu care venisem. Mai mulţi cântau moderat dar cu încredere odată cu cantorii, Mai multe doamne ţineau în mâini plase cu hainele celor pe care îi iubesc şi pentru care se roagă. Dincolo de lipsa fundamentului teologic pentru un asemenea gest, poza aceasta e impresionantă. Unele cereau beţisorul ungerii pentru a-l păstra. Iar la sfârşit două lucruri cu adevărat remarcabile, foarte mulţi sărutau mâna preotului slujitor şi mulţi au rămas fie pentru spovedanie, fie pentru rugăciuni.
Şi încă ceva, toată lumea m-a salutat cu "Doamne ajută". Nimeni nu mi-a spus "Bună seara". Toţi urau mai degrabă să fim ajutaţi de Dumnezeu decât să petrecem o seară bună.
Numărul credincioşilor prezenţi? Cam câţi ar fi venit la noi în Alioş. Ei bine, asta e îngrijorător. O parohie de oraş e mult mai mare decât Alioşul.
Se pare că cei credincioşi au de învăţat unul de la altul fie că sunt la oraş fie la ţară. Poate că s-a apropiat vremea să strângem rândurile. Colaborările dintre parohiile de oraş şi cele de ţară să fei mai ample. Cam către aşa ceva ne orientăm noi, cei de la Alioş si ei, cei din Timisoara Fabric Vest.
sâmbătă, noiembrie 19, 2005
Mesaj de la familia Secoşan Cornel:

"Va multumim Parinte pentru sirguinta Dvs in bunul mers al Parohiei Alios si mai ales pentru modul inedit prin care va faceti cunoscuta activitatea prin intermediul internetului. Pentru noi,cei plecati mai aproape sau mai departe de satul natal, este un prilej nesperat de a tine legatura cu cele ce petrecute in sat si mai ales sa fim la curent cu toate eforturile depuse de Dvs pentru bunul mers al Parohiei.[...]
Primiti va rugam URARILE NOSTRE DE BINE adresate atat catre Dvs cat si catre comunitatea crestina pe care cu cinste o pastoriti !
Cu stima,
Cornel Secosan - Timisoara
Ioana Secosan -Washington D.C. S.U.A "
duminică, noiembrie 13, 2005
Pomenirea răposatei David Florica.
duminică, noiembrie 06, 2005
Sfânta Liturghie şi parastasul familiei Vanciu
duminică, octombrie 30, 2005
Liturghia şi parastasul enoriaşei Beţcan Tiţa- Mărioara
sâmbătă, octombrie 15, 2005
joi, octombrie 13, 2005
Perlele creştinilor
"Cănd eram în parohia X, trecând pe lângă casa fierarului am văzut că nevasta acestuia era în curte şi avea gura spartă. Vorbesc cu fierarul şi văzând că nu prea se îndură îi zic:
- Bine, măi, dar de ce să-i dai chiar aşa peste gură, dacă nu te-ai putut abţine, să fi dat şi tu peste fund.
- Părinte, i-am dat peste gură fiindcă ea de gură-i rea, ca de cur îi bună, că se ţine cu doi bărbaţi."
Focus grup cu două teme: HIV/SIDA şi Violenţa în familie
Campania de educaţie privind drepturile copilului

un seminar cu acelaşi titlu cu al postării curente.
" Proiectul este finantat de programul PHARE al Comisiei Europene
(www.infoeuropa.ro <http://www.infoeuropa.ro/>) si de
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului
(www.copii.ro <http://www.copii.ro/>). Consortiul care se ocupa
de acest proiect este condus de firma britanica Enterprise PLC,
în parteneriat cu Ramboll Management (Danemarca) si Mercury
Promotions (România). Proiectul este desfasurat în numele ANPDC."
Informaţia este luată de pe www.drepturilecopiilor.ro care spune despre sine:
"Obiectivul acestui site este s a va puna în tema în ceea ce priveste drepturile copilului, sa explice cum au aparut acestea si cît de importante sunt. De asemenea dorim sa aratam felul în care proiectul nostru promoveaza drepturile copilului în România, precum si ce fel de informatii putem oferi copiilor, profesionistilor care lucreaza cu ei si parintilor."
Formatorii, d-nii Adrian Ballai şi Romeo Busuioc au făcut cu pricepere ca timpul sa treacă în mod util si plăcut. Organizarea a fost bună şi cred că se datorează şi domnului Cristi Belei.
Mirela a fost invitată în calitatea ei de asistent maternal profesionist şi pentru că este parte în derularea proiectului Casei de Copii de tip familial "Sf. Anastasia" din Alioş. Şi eu, tot în dublă calitate m-am aflat acolo, preot şi parte a aceluiaş proiect.
Seminarul a fost foarte interesant pentru că au participat procurori, poliţişti, asistenţi sociali, învăţători, psihologi şi medici. Domeniile de activitate par prea extinse dar s-a descoperit cu uşurinţă preocuparea fiecăruia în sfere legate de Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Dată fiind diversitatea profesiilor celor prezenţi ma temeam că se va aluneca pe panta prejudecăţiilor şi vom pierde timp preţios cu "apărarea instituţiilor".
Din fericire nu a fost aşa. Calitatea personală de excepţie a celor prezenţi a făcut ca acomodarea participanţilor să fie "plimbare prin parc".
Mi-a dat de gândit un moment al seminarului când participanţii trebuiau să menţioneze la ce se gândesc când li se pomeneşte de instituţii precum: poliţie, procuratură, DGASPC, SPAS, Biserică, mă rog, instituţiile celor participanţi. Am remarcat două semnale: unul că despre biserică toţi gâdeau doar chestii îndepărtate de social precum: cult, credinţă şi rugăciune şi al doilea semnal: deşi erau suficent de acizi în ceea ce privea neîmplinirile altor instituţii, participanţii nu aveau nimic de reproşat Bisericii.
De ce mă îngrijorează aceasta?
Pentru că dacă n-ai nimic de reproşat cuiva, acest lucru se datorează următoarelor cauze: acela este perfect; nu reproşezi pentru ca nu ai nici o aşteptare de la el şi de aceea orice gest minimal e lăudabil; îţi este indiferent; nu ştii nimic despre el; nu ai chef să ţi-l pui în cap.
Eu ştiu doar că activităţile sociale ale Bisericii sunt departe de perfecţiune, în rest...de ce n-or fi avut nimic de penalizat colegii?
Perspectiva colaborării interdisciplinare pentru care acest seminar mi-a deschis apetitul este prea delicioasă pentru ca fi experimentată pe teren în viitorul apropiat.
Acestea sunt impresiile despre acest seminar.
Chestiunile legate de legea 272/2004 plănuiesc să le fac în postări ulterioare independente pentru al le da greutatea pe care o merită.
duminică, octombrie 09, 2005
Înmormântarea enoriaşului David Vasile
Acesta a fost veteran de război. În sat mai sunt şapte veterani.
Preoţii oficianţi au fost: pr. Traian Ungureanu şi pr. Dan Sabău.
Perlele creştinilor
De pildă, părintele Traian Ungureanu povesteşte:
"Familia enoriaşului B (cunoscuţii ştiu de ce pr. Traian spune B în loc de X ;D ) s-a mutat de pe o stradă lăturalnică pe "Dâlmă", adică pe strada centrală, iar la vizita pastorală a părintelui întreabă:
- Părintce, amu dacă stăm pă Dâlmă mai tre' să plătcim cultu' la biserică ?! "
Sfânta Liturghie din 9 octombrie
Slujba a fost urmată de Parastas pentru enoriaşul Drăgoi Ion.
Dumnezeu să primească sfintele slujbe.
sâmbătă, octombrie 08, 2005
Cununie şi botez în familia Ungur Danu şi Alina

Azi s-a oficiat cununia lui Ungur Petrişor Dănuţ cu Meşteru Alina Cristina urmată de îndată de Sfânta Taina a Botezului administrată fiicei lor Ungur Andrada Maria.
Naşii sunt Haţegan Brutus şi Cornelia iar năşuţa micuţei Andrada Maria este Haţegan Andrada Mariana.
Bună înţelegere, pace şi bunăsporire la acest început şi urarea de inspiraţie evanghelică: Casa pe piatră.
Inmormântarea enoriaşei David Floare
Din păcate, eu, preotul paroh Dan Sabău nu am putut participa din motive de bolă.
joi, octombrie 06, 2005
Din nou predau Religie
Iată poze cu elevii mei:



(scuzaţi calitatea imaginilor, aparatul are doar 2.1 MP, accept donaţii ;D )
Agapă, zi frumoasă şi un cor minunat
La Sfânta Liturghie, unde răspunsurile au fost date în cea mai mare parte de corul oaspete, enoriaşii din Alioş au fost foarte încântaţi de frumuseţea interpretării ceea ce a adus în discuţie aintirea faptului că bisericile bănăţene se mândreau odată cu organizarea corurilor bisericeşti.
După Sfânta Liturghie, prin amabilitatea domnului director Mişca Voicu şi a doamnei Mişca Letiţia, într-o sală de clasă s-a ţinut o agapă în care s-a încercat crearea de legături frăţeşti între gazde şi "goşti".
Acesta este motivul pentru care, noi preoţii, am ţinut să păstrăm un profil discret ştiind cât de uşor monopolizează preoţii orice discuţie. ;)
Înmormântarea enoriaşei Ianăş Sofia
Preoţi slujitori au fost: Pr. Traian Ungureanu şi Pr. Adrian Vişovan.
luni, septembrie 26, 2005
Harta hotarului Alioşului
duminică, septembrie 25, 2005
După Sfânta Liturghie, parastasul pentru Vodă Dan Vasile
Astăzi după Sfânta Liturghie s-a săvârşit parastasul pentru Dan Vasile
Vodă, plecat prea devreme la Domnul.
sâmbătă, septembrie 24, 2005
Înmormântarea enoriaşei Fironda Letiţia
Răposata Letiţia s-a născut în 9 august 1928, în Alioş, din părinţii
Dumitru şi Ecaterina.
În 1945 s-a căsătorit cu Fironda Victor alături de care a trăit 60 de ani.
Rodul cel mai mare al căsătoriei lor au fost cei doi copii: Nicolae şi
Emilia.
Astăzi, 24 septembrie 2005 a fost condusă de cei dragi pe ultimul drum
lumesc.
Slujba de înmormântare au săvârşit-o preoţii Dan Săbău şi Traian Ungureanu.
joi, septembrie 15, 2005
Sfinţirea caselor
Conform obiceiului local, în zilele de 14 şi 15 septembrie se merge la sfinţirea caselor ortodocşilor.
Din 2001 acest lucru se face după Sfânta Liturghie. Dacă în 2001 la Sfânta Liturghie de Înălţarea Sfintei Cruci a fost foarte puţini la slujbă (până la 6 credincioşi) şi de Sf. Iosif cel Nou de la Partoş, în 15 septembrie şi mai puţini, anul acesta a fost o participare mulţumitoare. Pe de altă parte, nemulţumirea mea, ca preot, că se lucra în aceste sărbători a fost îngenuncheată anul acesta de facptul că marea parte a alioşenilor a respectat aceste două zile de sărbători.
Au fost şi excepţii negative, dar nesemnificative faţă de anii precedenţi.
E minunat să vezi că înaintea harului lui Hristos adus de actul de sfinţire se deschid uşile caselor de bogaţi ca şi cele de săraci. E o experienţă copleşitoare ca la doar minute diferenţă să dai crucea la "ţucat" într-o casă cu etaj şi foarte îngrijită şi apoi într-un bordei de văiugă unde cantorii nu mai încap şi nu e lumină "că or tăiet aştia curentu' ".
Laudă lui Iisus pentru toate, har peste Alioş şi bunăsporire!
miercuri, septembrie 14, 2005
Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş
Înălţarea Sfintei Cruci.
Azi s-a săvârşit Sfănta Liturghie apoi alături de paraclisierul Brutus
şi de "ucenicul" Andrei am mers în sat la sfinţit casele.
Uica Pepi, având dureri în piciorul stâng nu a putut veni.
duminică, septembrie 11, 2005
Preoţii care au slujit în Alioş
Tânăra familie Oprean Nicolae, Mariana şi Fabian

mai nou creştin din Alioş, Oprean Fabian.
Alături de el, tinerii şai părinţi a participat la slujba de 8 zile de la Cununie.
În imagine îi vedem înghenuncheaţi inaintea uşilor împărăteşti pentru a-şi ridica pruncul.
Mariana a fost vreme de doi ani o membră de bază a corului de copii. Sperăm că viaţa de familie nu o va îndepărta de viaţa de credinţă.
sâmbătă, septembrie 10, 2005
joi, septembrie 08, 2005
Naşterea Maicii Domnului - Ruga Alioşului
Cu toate că se află în preajma unui examen de grad preoţesc, părintele, ca un bun prieten al parohiei noastre a ales să slujească în comuniune cu noi deşi conform calendarului celebrat de Biserica Ucraineană 8 septembrie nu este sărbătoare.
După masă la ora 5 s-a săvârşit Acatistul Rugul Aprins şi Litie.
Alături de părintele Adrian de la Remetea Mică a slujit ca invitat şi părintele Ioan de la Copăcele, Caransebeş. Amândurora le mulţumim şi le închinăm rugăciunea recunoştinţei noastre.
Participarea la slujbele de Rugă a fost peste aşteptarea noastră.
În timpul predicii, părintele Adrian a pomenit de despărţirea "oilor de capre" la Marea Judecată, se pare ca judecata se face clipă de clipa din moment ce este evident că lumea este dezbinată de pe acum în "oi şi capre". Pentru unii contează doar hrănirea egoismului şi a păcatelor, pentru alţii contează cele sfinte.
Tot aşa cum unii nu văd în Rugă decât un motiv de distracţie, iar alţii înţeleg că Ruga e motiv de închinare şi mulţumire adusă lui Dumnezeu.
miercuri, septembrie 07, 2005
Balul de Rugă
Din cauza unor necoordonări care nu ţin nicidecum de capacitatea
parohiei, balul de anul acesta s-a ţinut în data de 4 septembrie, nu cum
era firesc în 8 septembrie- ziua Rugii.
Cu toată străduinţa Consiliului Parohial, anunţat prea târziu de
organizatorul balului, nu s-a putut găsi altă soluţie pentru acest an
decât despărţirea balului de ziua de hram. Consiliul a afirmat că nu e
grija bisericii să organizeze balul, ci să păstreze sfinţenia zilei
închinate hramului bisericii satului.
Sperăm că acest inconvenient nu va influenţa anii următori şi că
şarbătoarea satului va avea atenţia cuvenită.
Domnul Olteanu Ion, care a organizat Balul Rugii, a dat dovadă de un bun
simţ artistic şi a organizat foarte frumos totul.
La bal a cântat d-na Carmen Popovici care este foarte apreciată in zonă.
După acest bal va fi şi mai iubită.
De Rugă, în 8 septembrie, de Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, vom
avea la Sfânta Liturghie ca invitat pe părintele Adrian Vişovan la
Sfânta Liturghie, iar la Vecernia cu Litie pe acelaşi alături de
părintele Vasile Baboş.
Amândoi sunt foarte apreciaţi în Alioş.
pelerinaj la Mănăstirea Feredeu

Joi, 1 septembrie a.c., am plecat în pelerinaj cu o parte din cor.
Anume cu: d-na preoteasă Mirela, Claudiu, Alina, Petruţa, Dani,
Vlăduţ, Andreea.
Am vizitat metocul unde un frate călugăr ne-a povestit istoricul
mănăstirii Feredeu.
Apoi am urcat la schit. Drumul, deşi părea greu nu a fost chiar de
speriat. A durat totuşi cam o oră.
Un drum frumos, prim păduri şi văi.
Peste tot mure din abundenţă, aşa că nu trebuie să descriu ce culoare
aveau buzele tuturor. O bogăţie extraordinară de ciuperci ne-a ispitit
să culegem. Totuşi nimeni nu a avut curajul să garanteze că sunt
comestibile.
Aşa că sunt fericit să îndemn pe oricine să păstreze aceiaşi precauţie.
La schit am făcut o rugăciune la Crucea Oarbei. Aceasta este o cruce ridicată de tatăl unei fetiţe de etnie germană care s-a vindecat de orbire.
La puţin timp după aceasta a venit maica şi ne-a deschis bisericuţa unde, după câteva cântări am făcut rugăciuni. Se pare că maica a fost impresionată de vreme ce a ţinut să-i indic pagina din Molitfelnic de unde am citit.
Cu aceiaşi ocazie, ne-am oprit la Mănăstirea Radna. În afară de Claudiu cu toţii suntem un fel de obişnuiţi ai locului. Cu toate acestea mie mi-a dat popasul acesta un sentiment de împăcare. De s-ar ajunge odată şi la împăcare eclesiastică între Biserici!
Renovarea Bisericii Romano-Catolice din Alioş
marți, iulie 12, 2005
Conducerea Parohiei Ortodoxe Române Alioş
Consiliul Parohial al Parohiei Alioş:
Preşedinte:
pr. paroh Dan Sabău (stânga fotografiei de mai jos)
Membru de Onoare:
Pr. Traian Ungureanu (dreapta fotografiei de mai jos)

Epitropi:
Ievri Nicolae
Vlad Emil

Consilieri:
Bundaş Petru
Firan Flavius
Farcaş Nicolae
Ievri Ioan
Mişca Voicu
Secoşan Eftimie
Secoşan Vasile
Seculi Petru
Stein Ioan
d-nul Petru Suciu
Dumnezeu să-l odihnească!
Poziţionare geografică
Până la Lipova sunt 17 km.
Distanţa până la Arad este de 24 km, dar pe drumul de ţară care traversează mijlocul satului, numit şi „Drumul Aradului” se pare că sunt 18 km.
Cele mai apropiate mănăstiri ortodoxe sunt: Bodrog, lângă Arad şi Fredeu la 45 de km de Alioş.
Zona se pretează agriculturii şi zootehniei. Colinele Alioşului fac începutul zonei viticole care se întinde de aici până dincolo de Cuvin.
Împrejurimile satului sunt: Valea Irigului, Allodial, Uberland, Gyurok, Valea Fibişului, Valul Roman, Dealul Ungurului, Cetate.
Puţină istorie--------------
date extrase din Monografia Satului Alioş de pr. Doru Cristoi, 1987.
Se pare că aşezări în zona Alioşului au fost atestate de vestigii încă din epoca bronzului. (Liviu Mărghitan, Banatul în lumina arheologiei, Timişoara, 1979 )
Numele anterioare celui contemporan sunt menţionate de Vasile Frăţilă în Dicţionar toponimic al Banatului (1984) ca pornind de la Helensfalva la 1335 şi alterându-se spre Elleus(monustra) în 1561. În 1774 satul este menţionat ca Alleosch. În 1780 însuşi Francesco Griselini aminteşte de Alleyusch.
Să fie acesta originea numelui satului?
Mai pot exista şi alte opinii. Dacă cineva cunoaşte una documentată e rugat să o comunice.
În apropierea satului de păstrează semnele existenţei unei cetăţi. Cercetările în zonă au fost prea firave ca să putem spune mai mult despre aceasta.
În apropiere ei există o fântână foarte adâncă ce pare a fi o realizare strategică, în legătură cu cetatea.
Preotul Traian Ungureanu, care a adunat date despre Alioş, menţionează predarea către DCA- ul vremii a unui cazan vechi de 800 de litri, folosit probabil la bucătăria cetăţii.
Până în 1823 vatra satului se afla la NV de cea actuală. Acolo exista o biserică de lemn.
Fiind epoca sistematizărilor localităţilor Imperiului Austro-Ungar, în mod "convenabil" un incendiu a mistuit satul vechi, uşurând procesul de strămutare pe vatra nouă.
Atunci s-a început construirea bisericii noi, lucrare care a durat din 9 iulie 1823 şi s-a sfinţit în 1 ianuarie 1826. Preoţii parohi ai vremii au fost: Sava Petrovici în parohia a I a, Teodor Codreanu în parohia a II a şi Avram Ioanovici în parohia a III a. Satul avea un număr de 2184 ortodocşi, 36 catolici şi 2 reformaţi şi aproximativ 20 de evrei.
Anul 1848 a fost important şi pentru satul Alioş care şi-a adus contribuţia proprie la evenimentele ce au schimbat întreaga Europă.
Comitetul Politic al Românilor din Timisoara a avut iniţiativa publicării unui manifest prin care se arătau excesele revoluţionarilor maghiari. În urma acestuia preotul Vasile Popescu din Alioş, alături de preotul Jivoin Petrovici din Sânnicolau Mic, membrii ai Comitetului Politic au fost condamnaţi la moarte prin spânzurare din ordinul lui Kulteter Murany. (I.D. Suciu, Revoluţia de la 1848- 1849 în Banat)
Structura religioasă a satului era la 1881 astfel: 1674 ortodocşi, 115 romano-catolici, 31 evanghelici.
În 1884, într-o suită restrânsă, satul a fost vizitat de Maiestatea Sa Franz Josef I, împăratul austro-ungar. Faptul că vizita a fost în suită restrânsă arată că a fost una prietenoasă şi neprotocolară.
Anul 1890 găseşte satul cu următoarea structură etnică: 1696 români, 20 maghiari, 192 germani şi 4 slovaci.
În 1910 cei 314 germani şi 7 maghiari încep construirea bisericii romano-catolice. (n.a. aceste date ar trebui confruntate cu datele Parohiei Romano-Catolice Lipova.)
Evenimentele din 1918 şi 1919 au dus la ocuparea satului de trupele sârbe. Acestea au fost învinse şi forţate să ia poziţii noi de trupele franceze. La marginea satului de găseşte mormântul unui soldat francez (loc neidentificat în prezent). Fiind înrolat de armata austro-ungară, locotenentul Petru Ţiucra, fiul preotului alioşan Avesalom Ţiucra a trecut de partea trupelor române cu întreaga companie, încă de la prima confruntare. (Ioan Munteanu, Făurirea Statului Naţional Român, 1983)
În urma acestui act preotul Avesalom Ţiucra a fost bătut atât de grav încât suferinţele l-au marcat pentru restul vieţii, rămânând 12 ani imobilizat la pat, constituind şi cauza morţii sale.
în 1931 preotul paroh Sabin Micluţa din parohia a II a, alături de preotul Traian Peţian din parohia a I a, a construit casa parohială pe locaţia actuală.
(date culese de pr. Dan Sabău)
Cel de al doilea război mondial a adus satului sărăcie şi multă tulburare. Deşi armonia conlocuirii cu maghiarii şi germanii din Alioş se stabilise demult evenimentele eopcii au pus-o la grea încercare.
Prin sat au trecut trupele germane către Frontul de Răsărit, apoi a fost contraofensiva rusă. În timpul acesteia, după Insurecţia Armatei Române, linia frontului fost trasată prin sat, În Sud- Est erau trupele ruse, în Nord-Vest trupele maghiare. În timpul schimbului de focuri un proiectil a trecut prin ferestrele turnului bisericii alterând grav structura de rezistenţă a acestuia. Turnul a fost refăcut în 1947 din contribuţiile săteşti.
Ocupaţia rusă nu a fost mai blândă cu alioşenii care îşi amintesc şi acum că animalele pe care nu le puteau rechiziţiona, soldaţii ruşi le împuşcau. (Secoşan Eftimie - martor ocular)
În 1943 Înalt Prea Sfinţia Sa Vasile Lăzărescu, Mitropolitul Banatului a vizitat satul.
Perioada comunistă a găsit sărăcit satul care prosperase în anii de după construirea căii ferate Timişoara - Radna (1896).
Nefiind niciodată un sat cu mari proprietari, Alioşul a fost un sat în care mulţi aveau o avere de ţăran înstărit.
Acest fapt a dus la colectivizarea lui rapidă. Nedreptăţile vremii nu sunt uitate nici acum de cei care au avut de suferit.
În 1970 Înalt Prea Sfinţia Sa Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului a săvârşit binecuvântarea bisericii în urma renovării acesteia de preotul paroh Traian Ungureanu.
Finalizarea propriu zisă a lucrărilor bisericii din Alioş a avut loc în anul 2004 şi a fost încununată de slujba de binecuvântare ţinută de Prea Sfinţia Sa Lucian Lugojanu în data de 8 septembrie.

S-au executat lucrări de renovare exterioară, de pictură, pictor fiind d-nul Alexandru Crişan şi totodată s-a renovat total şi amenajat Casa Parohială.
În urma unei idei a Părintelui Consilier Aurel Popescu şi la iniţiativa Părintelui Consilier Octavian Blaga, cu binecuvântarea Prea Sfinţiei Sale Lucian, în prezent în Casa Parohială funcţionează sub oblădiurea Mitropoliei Banatului o casă de tip familial de ocrotire a minorilor aflaţi în dificultate în care trăiesc patru copii. Persoana care se ocupă de aceasta este d-na presbiteră Mirela Sabău, sub îndrumarea Părintelui Consilier Cristian Pavel şi a d-nului asistent social Dumitru Bejinariu.
În vara anului 2005 s-au început lucrări de renovare la biserica romano-catolică.
Dar fiindcă aceste subiecte sunt contemporane, vor fi tratate pe larg în locurile corespunzătoare.
Motto
Pă largu pământului
În bătaia vântului
Fire dulşie omenească
Graiu blând şi cumpătat
Ca în dulşiele Banat
Nu mai cred să se găsească
Victor Vlad Delamarina