Sfinţirea bisericii din Dumbrăviţa

În ziua Sfântului Ştefan am participat la sfintirea bisericii din Dumbrăviţa într-un sobor mare de preoţi sub ascultarea Prea Sfinţiei Sale Lucian şi a P.O. Părinte Protopop Ioan Bude.

Înmormântarea enoriaşei Lupu Olimpia

În data de 25 12 2005 s-a săvârşit slujba de înmormântare a enoriaşei Lupu Olimpia. Preoţii slujitori: pr. Dan Sabău şi părintele Traian Ungureanu.

Remus şi Anca s-au logodit de Naşterea Domnului

Bucuria Crăciunului va avea semnificaţii personale pentru Remus şi Anca pentru că de acum încolo va fi şi ziua în care s-au logodit.

Concertul de Crăciun al Corului de Copii.

Copiii din cor au oferit momente frumoase de colinde după Sfânta Liturghie de Crăciun.

Gata de colindă

În ajunul de Crăciun, corul Copiilor din Alioş a colindat casele părinţilor, ctitorilor, epitropilor, profesorilor primarului Aurel Mic şi a părintelui Ungureanu. Deşi au ajuns la Casa Parohială după 22,30 şi destul de uzi, au spus că a fost foarte plăcut. Ceea ce înca odată arată de ce Mântuitorul ne îndeamnă spre starea copilăriei.

Îmnormântarea enoriaşului Nemeş Vasile

Azi am condus pe utimul drum lumesc pe Nemeş Vasile născut în Alioş, 1948.
Alături de mine a slujit părintele Ungureanu.

Înmormântarea enoriaşului Ardelean Ioan

Azi am condus pe utimul drum pe răposatul Ardelean Ioan, născut în 1931.
Alături de mine a slujit părintele Traian Ungureanu.

Sfânta Liturghie Arhierească la Maşloc

Deşi Sfântul Stelian Paflagonul nu apare în calendarul românesc marcat ca sărbătoare mare, Parohia Maşloc îl are ca sfânt al hramului secundar cu referire la numele ctitorului principal - d-nul Mălăeştean Paul Stelian.
Anul acesta la invitaţia parohului Ilia Pavlovici, P. S. Sa Lucian Lugojanul a vizitat parohia şi a slujit sfânta Liturghie.
Preoţii invitaţi la acest eveniment au fost: pr. Ioan Bolbos de la Fibiş, pr Augustin Butaş de la Bencec, pr Vasile Baboş de la Dumbrăviţa, pr Mihai Botiz de la Buzad şi eu, pr Dan Sabău.
Participarea impresionantă a părintelui Dorel Petcu fost paroh în Parţa ne-a oferit unele dintre cele mai speciale momente de slujire la care am participat vreodata.
Părintele Dorel se află în tratament la spitalul din Maşloc, de fapt, Centrul de Recuperare Alternativă, în urma unui atac cerebral datorat hipertensiunii arteriale, eveniment soldat cu paralizia mânii stângi şi a piciorului corespunzător.
La începutul Sfintei Liturghii părintele Dorel a fost adus în scaunul mobil în Sfântul Altar unde a asistat la Sfânta Liturghie Arhierească. A fost inclus, fireşte, în toate momentele liturgice dar cel mai profund moment a fost cel al împărtăşirii preoţilor. Şi doar fiindcă în mod natural toţi ştim că acesta este centrul vieţii noastre ci datorită faptului că preotul Dorel, în neputinţa suferinţei lui, ne-a arătat puterea preoţească mai presus de simplul aparent. Iată cam ce vă pot povesti: părintele Dorel să apropiat de prestol impregnat de importanţa momentului şi a grăit cu dificultate cuvintele "Dă-mi mi, PreaSfinţite Părinte Cinstitul şi Preasfântul Trup al Domnului şi Mântuitorului nostru" şi a primit în palma dreaptă Trupul Domnului. Atunci am remarcat că părintele prinsese cu greu între degetele mâinii sănătoase degetele mânii stângi încercând să se conformeze felului în care primim toţi preoţii în palme Trupul Domnului. Apoi la împărtăşirea cu Sângele Domnului arhiereul nostru, P.S. Sa Lucian nu doar s-a aplecat pentru a-l împărtăşi ci chiar a îndoit genunchii într-atât încât a ajuns la nivelul ochilor părintelul Dorel. Pe faţa acestuia lacrimile curgeau şiroaie fără ca expresia feţei sale să trădeze prin vreo tresărire că plânge.
Preoţia nu poate fi luată nici de o boală atât de grea, doar preotul îşi poate renega preoţia. Părintele Dorel doreşte să şi-o păstreze şi luptă pentru ea. Mă întreb cum poate un preot aflat în această situaţie să fie integrat cât mai deplin în comunitatea slujitoare.

Împărtăşirea bolnavilor

S-a făcut împărtăşirea bolnavilor în parohia noastră. S-au împărtăşit 14 vârstnici. Dumnezeu să le dea sănătate şi întărire.
Ca tristeţe personală, menţionez necazul că sunt destule persoane care fie sunt în îngrijire în afara satului nostru, fie familiile nu cred că ei necesită cercetarea lui Dumnezeu, deci nu se spovedesc în acest post.

Maslul de obşte la Remetea Mică

Părintele Ilia Pavlovici, parohul parohiei Maşloc- Remetea Mică, ne-a făcut onoarea de a ne invita să slujim în comuniune la Sfântul Maslu de obşte în filia Remetea Mică. M-a însoţit crâsnicul Brutus Secoşan.

Pomană pentru răposatul David Vasile

Familia Ioţi Aron a săvârşit pomană pentru răposatul David Vasile.Preoţii slujitori au fost: Traian Ungureanu şi parohul Dan Sabău.

Pomană pentru răposata Ianăş Sofia

Familia Buş Dana a făcu pomană pentru Ianăş Sofia.

Parastasul răposatului David Ioan

Prescurile, cele necesare Sfintei Liturghii şi parastasul au fost date de familia David Călin în duhul rugăciunii pentru raposatul David Ion.Preoţii slujitori au fost: Traian Ungureanu şi eu, parohul Dan Sabău.

Sfânta Taină a Maslului la Parohia Timişoara Fabric Vest

Vineri, 18 noiembrie 2005, mi s-a făcut cinstea de a fi invitat de către părintele Constantin Jinga la Parohia Timişoara Fabric Vest pentru a sluji Sfântul Maslu.
Trebuie să vă împărtăşesc că m-am dus cu oarecare emoţii. Când un preot de la ţară merge să slujească la oraş se aşteaptă ca la slujba aceea să participe un alt soi de credincioş decât cei din satul lui. În mintea noastră, a ţăranilor, "doamnele şi domnii de la oraş" sunt sofisticaţi, intelectualişti, mândri şi reci.
Deci, iată-mă, după înfruntarea drumului prost dintre Alioş şi Timişoara, că ajung cu o usoară întârziere în mijlocul credincioşilor de oraş.
După prima Evanghelie am început să uit că sunt la oraş.
Evlavia credinciosilor participanţi nu amintea cu nimic de prejudecăţile cu care venisem. Mai mulţi cântau moderat dar cu încredere odată cu cantorii, Mai multe doamne ţineau în mâini plase cu hainele celor pe care îi iubesc şi pentru care se roagă. Dincolo de lipsa fundamentului teologic pentru un asemenea gest, poza aceasta e impresionantă. Unele cereau beţisorul ungerii pentru a-l păstra. Iar la sfârşit două lucruri cu adevărat remarcabile, foarte mulţi sărutau mâna preotului slujitor şi mulţi au rămas fie pentru spovedanie, fie pentru rugăciuni.
Şi încă ceva, toată lumea m-a salutat cu "Doamne ajută". Nimeni nu mi-a spus "Bună seara". Toţi urau mai degrabă să fim ajutaţi de Dumnezeu decât să petrecem o seară bună.
Numărul credincioşilor prezenţi? Cam câţi ar fi venit la noi în Alioş. Ei bine, asta e îngrijorător. O parohie de oraş e mult mai mare decât Alioşul.
Se pare că cei credincioşi au de învăţat unul de la altul fie că sunt la oraş fie la ţară. Poate că s-a apropiat vremea să strângem rândurile. Colaborările dintre parohiile de oraş şi cele de ţară să fei mai ample. Cam către aşa ceva ne orientăm noi, cei de la Alioş si ei, cei din Timisoara Fabric Vest.

Mesaj de la familia Secoşan Cornel:

"Va multumim Parinte pentru sirguinta Dvs in bunul mers al Parohiei Alios si mai ales pentru modul inedit prin care va faceti cunoscuta activitatea prin intermediul internetului. Pentru noi,cei plecati mai aproape sau mai departe de satul natal, este un prilej nesperat de a tine legatura cu cele ce petrecute in sat si mai ales sa fim la curent cu toate eforturile depuse de Dvs pentru bunul mers al Parohiei.[...]
Primiti va rugam URARILE NOSTRE DE BINE adresate atat catre Dvs cat si catre comunitatea crestina pe care cu cinste o pastoriti !
Cu stima,
Cornel Secosan - Timisoara
Ioana Secosan -Washington D.C. S.U.A "

Pomenirea răposatei David Florica.

S-a slujit pomenirea răposatei David Florica de către familia David Costa, care îi poartă nepreţuită amintire. Preoţii slujitori au fost: Ungureanu Traian, Suciu Vasile de la Giarmata Vii şi eu, parohul Dan Sabău.

Sfânta Liturghie şi parastasul familiei Vanciu

Sfânta Liturghie şi parastasul familiei Vanciu pentru răposaţii Mănăsie şi Zoriţa.

Liturghia şi parastasul enoriaşei Beţcan Tiţa- Mărioara

Azi s-a săvârşit Sf. Liturghie şi parastas în memoria enoriaşei Beţcan Tiţa- Mărioara.

Noul creştin- Dragomir Gheorghe

Azi am botezat pe Gheorghe Dragomir, fiul lui Gheorghe şi Cornelia Dragomir.

Perlele creştinilor

La focus-grupul despre violenţa în familie părintele Iulian Cosma a povestit:
"Cănd eram în parohia X, trecând pe lângă casa fierarului am văzut că nevasta acestuia era în curte şi avea gura spartă. Vorbesc cu fierarul şi văzând că nu prea se îndură îi zic:
- Bine, măi, dar de ce să-i dai chiar aşa peste gură, dacă nu te-ai putut abţine, să fi dat şi tu peste fund.
- Părinte, i-am dat peste gură fiindcă ea de gură-i rea, ca de cur îi bună, că se ţine cu doi bărbaţi."

Focus grup cu două teme: HIV/SIDA şi Violenţa în familie

Azi am participat alături de 12 confraţi preoţi la un focus grup legat de temele HIV/SIDA şi Violenţa în famile care a avut loc în sala ASCOR-ului de la Mitropolie.
Organizatori: IOCC şi Patriarhia Română.
www.iocc.org

Campania de educaţie privind drepturile copilului

Luni şi Marţi (10- 11 octombrie) am participat, eu cu d-na preoteasă la

un seminar cu acelaşi titlu cu al postării curente.

" Proiectul este finantat de programul PHARE al Comisiei Europene
(www.infoeuropa.ro <http://www.infoeuropa.ro/>) si de
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului
(www.copii.ro <http://www.copii.ro/>). Consortiul care se ocupa
de acest proiect este condus de firma britanica Enterprise PLC,
în parteneriat cu Ramboll Management (Danemarca) si Mercury
Promotions (România). Proiectul este desfasurat în numele ANPDC."
Informaţia este luată de pe www.drepturilecopiilor.ro care spune despre sine:
"Obiectivul acestui site este s a va puna în tema în ceea ce priveste drepturile copilului, sa explice cum au aparut acestea si cît de importante sunt. De asemenea dorim sa aratam felul în care proiectul nostru promoveaza drepturile copilului în România, precum si ce fel de informatii putem oferi copiilor, profesionistilor care lucreaza cu ei si parintilor."

Formatorii, d-nii Adrian Ballai şi Romeo Busuioc au făcut cu pricepere ca timpul sa treacă în mod util si plăcut. Organizarea a fost bună şi cred că se datorează şi domnului Cristi Belei.
Mirela a fost invitată în calitatea ei de asistent maternal profesionist şi pentru că este parte în derularea proiectului Casei de Copii de tip familial "Sf. Anastasia" din Alioş. Şi eu, tot în dublă calitate m-am aflat acolo, preot şi parte a aceluiaş proiect.
Seminarul a fost foarte interesant pentru că au participat procurori, poliţişti, asistenţi sociali, învăţători, psihologi şi medici. Domeniile de activitate par prea extinse dar s-a descoperit cu uşurinţă preocuparea fiecăruia în sfere legate de Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Dată fiind diversitatea profesiilor celor prezenţi ma temeam că se va aluneca pe panta prejudecăţiilor şi vom pierde timp preţios cu "apărarea instituţiilor".
Din fericire nu a fost aşa. Calitatea personală de excepţie a celor prezenţi a făcut ca acomodarea participanţilor să fie "plimbare prin parc".
Mi-a dat de gândit un moment al seminarului când participanţii trebuiau să menţioneze la ce se gândesc când li se pomeneşte de instituţii precum: poliţie, procuratură, DGASPC, SPAS, Biserică, mă rog, instituţiile celor participanţi. Am remarcat două semnale: unul că despre biserică toţi gâdeau doar chestii îndepărtate de social precum: cult, credinţă şi rugăciune şi al doilea semnal: deşi erau suficent de acizi în ceea ce privea neîmplinirile altor instituţii, participanţii nu aveau nimic de reproşat Bisericii.
De ce mă îngrijorează aceasta?
Pentru că dacă n-ai nimic de reproşat cuiva, acest lucru se datorează următoarelor cauze: acela este perfect; nu reproşezi pentru ca nu ai nici o aşteptare de la el şi de aceea orice gest minimal e lăudabil; îţi este indiferent; nu ştii nimic despre el; nu ai chef să ţi-l pui în cap.
Eu ştiu doar că activităţile sociale ale Bisericii sunt departe de perfecţiune, în rest...de ce n-or fi avut nimic de penalizat colegii?
Perspectiva colaborării interdisciplinare pentru care acest seminar mi-a deschis apetitul este prea delicioasă pentru ca fi experimentată pe teren în viitorul apropiat.
Acestea sunt impresiile despre acest seminar.
Chestiunile legate de legea 272/2004 plănuiesc să le fac în postări ulterioare independente pentru al le da greutatea pe care o merită.

Înmormântarea enoriaşului David Vasile

Azi, 9 octombrie 2005 s-ă săvârşit înmormântarea lui David Vasile de 83 de ani.
Acesta a fost veteran de război. În sat mai sunt şapte veterani.
Preoţii oficianţi au fost: pr. Traian Ungureanu şi pr. Dan Sabău.

Perlele creştinilor

Mă gândesc că n-ar fi rău ca din când în când să mai publicăm şi câte o "perlă" a creştinilor noştri, enoriaşi ai parohiei noastre sau nu. Condiţia este ca acestea să fie veritabile, nu bancuri.
De pildă, părintele Traian Ungureanu povesteşte:
"Familia enoriaşului B (cunoscuţii ştiu de ce pr. Traian spune B în loc de X ;D ) s-a mutat de pe o stradă lăturalnică pe "Dâlmă", adică pe strada centrală, iar la vizita pastorală a părintelui întreabă:
- Părintce, amu dacă stăm pă Dâlmă mai tre' să plătcim cultu' la biserică ?! "

Sfânta Liturghie din 9 octombrie

La Sfânta Liturghie de azi a participat şi părintele Traian Ungureanu.
Slujba a fost urmată de Parastas pentru enoriaşul Drăgoi Ion.
Dumnezeu să primească sfintele slujbe.

Cununie şi botez în familia Ungur Danu şi Alina

Azi s-a oficiat cununia lui Ungur Petrişor Dănuţ cu Meşteru Alina Cristina urmată de îndată de Sfânta Taina a Botezului administrată fiicei lor Ungur Andrada Maria.
Naşii sunt Haţegan Brutus şi Cornelia iar năşuţa micuţei Andrada Maria este Haţegan Andrada Mariana.
Bună înţelegere, pace şi bunăsporire la acest început şi urarea de inspiraţie evanghelică: Casa pe piatră.

Inmormântarea enoriaşei David Floare

În data de 6 10 2005 a avut loc înmormântarea enoriaşei David Floare.
Din păcate, eu, preotul paroh Dan Sabău nu am putut participa din motive de bolă.

Din nou predau Religie

Anul acesta, din cauza numărului mic de ore de Religie, am fost invitat să predau din nou această materie la Şcoala din sat.
Iată poze cu elevii mei:

Clasele a VIII a şi a VI a

Clasa a VII a

Clasa a Va

Clasele a IV a şi a II a

Clasele a III a şi a I a alături de doamna învăţătoare Letiţia Mişca

(scuzaţi calitatea imaginilor, aparatul are doar 2.1 MP, accept donaţii ;D )

Agapă, zi frumoasă şi un cor minunat

Duminică, 2 octombrie 2005 am fost vizitaţi de Corul Bisericii din Fabric Vest alături de Părintele Constantin Jinga, doamna preoteasă Florina Jinga şi un grup de credincioşi.
La Sfânta Liturghie, unde răspunsurile au fost date în cea mai mare parte de corul oaspete, enoriaşii din Alioş au fost foarte încântaţi de frumuseţea interpretării ceea ce a adus în discuţie aintirea faptului că bisericile bănăţene se mândreau odată cu organizarea corurilor bisericeşti.
După Sfânta Liturghie, prin amabilitatea domnului director Mişca Voicu şi a doamnei Mişca Letiţia, într-o sală de clasă s-a ţinut o agapă în care s-a încercat crearea de legături frăţeşti între gazde şi "goşti".
Acesta este motivul pentru care, noi preoţii, am ţinut să păstrăm un profil discret ştiind cât de uşor monopolizează preoţii orice discuţie. ;)

Înmormântarea enoriaşei Ianăş Sofia

În data de 29 septembrie 2005 a avut loc înmormântarea enoriaşei Ianăş Sofia care a locuit la nr 326.
Preoţi slujitori au fost: Pr. Traian Ungureanu şi Pr. Adrian Vişovan.

Harta hotarului Alioşului

Click pe imagine si mariti harta. Reţineţi ca această hartă nu este decât pentru observarea reperelor cartografice şi nu pentru documentări. Acesta este motivul pentru care rezoluţia este limitată.

După Sfânta Liturghie, parastasul pentru Vodă Dan Vasile

Astăzi după Sfânta Liturghie s-a săvârşit parastasul pentru Dan Vasile
Vodă, plecat prea devreme la Domnul.

Înmormântarea enoriaşei Fironda Letiţia

Răposata Letiţia s-a născut în 9 august 1928, în Alioş, din părinţii
Dumitru şi Ecaterina.
În 1945 s-a căsătorit cu Fironda Victor alături de care a trăit 60 de ani.
Rodul cel mai mare al căsătoriei lor au fost cei doi copii: Nicolae şi
Emilia.
Astăzi, 24 septembrie 2005 a fost condusă de cei dragi pe ultimul drum
lumesc.
Slujba de înmormântare au săvârşit-o preoţii Dan Săbău şi Traian Ungureanu.

Sfinţirea caselor

Conform obiceiului local, în zilele de 14 şi 15 septembrie se merge la sfinţirea caselor ortodocşilor.
Din 2001 acest lucru se face după Sfânta Liturghie. Dacă în 2001 la Sfânta Liturghie de Înălţarea Sfintei Cruci a fost foarte puţini la slujbă (până la 6 credincioşi) şi de Sf. Iosif cel Nou de la Partoş, în 15 septembrie şi mai puţini, anul acesta a fost o participare mulţumitoare. Pe de altă parte, nemulţumirea mea, ca preot, că se lucra în aceste sărbători a fost îngenuncheată anul acesta de facptul că marea parte a alioşenilor a respectat aceste două zile de sărbători.
Au fost şi excepţii negative, dar nesemnificative faţă de anii precedenţi.
E minunat să vezi că înaintea harului lui Hristos adus de actul de sfinţire se deschid uşile caselor de bogaţi ca şi cele de săraci. E o experienţă copleşitoare ca la doar minute diferenţă să dai crucea la "ţucat" într-o casă cu etaj şi foarte îngrijită şi apoi într-un bordei de văiugă unde cantorii nu mai încap şi nu e lumină "că or tăiet aştia curentu' ".
Laudă lui Iisus pentru toate, har peste Alioş şi bunăsporire!

Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş

Sfântul nostru bănăţean, adesea ignorat şi trecut cu vederea dat fiind că în prea multe sate bănăţene nici nu se ţine Sfânta Liturghie, este celebrat mâine.
Noi vom avea slujbă la zece a.m. apoi vom continua sfinţirea caselor.

Înălţarea Sfintei Cruci.

Azi s-a săvârşit Sfănta Liturghie apoi alături de paraclisierul Brutus
şi de "ucenicul" Andrei am mers în sat la sfinţit casele.
Uica Pepi, având dureri în piciorul stâng nu a putut veni.

Preoţii care au slujit în Alioş

Această fotografie reprezintă pomelnicul scris pe peretele Proscomidiarului din altarul Alioşului.
Daţi click pe poză pentru a o vedea în varianta mărită.
Observaţi că în 1768 Alioşul avea trei parohii.

Tânăra familie Oprean Nicolae, Mariana şi Fabian

Azi, după Sfânta Liturghie, am săvârşit slujba de Îmbisericire pt cel

mai nou creştin din Alioş, Oprean Fabian.
Alături de el, tinerii şai părinţi a participat la slujba de 8 zile de la Cununie.
În imagine îi vedem înghenuncheaţi inaintea uşilor împărăteşti pentru a-şi ridica pruncul.
Mariana a fost vreme de doi ani o membră de bază a corului de copii. Sperăm că viaţa de familie nu o va îndepărta de viaţa de credinţă.

Invitaţie la Sfânta Liturghie

Naşterea Maicii Domnului - Ruga Alioşului

La Sfânta Liturghie am avut alături de noi pe părintele Adrian Vişovan de la Parohia Ortodoxă Ucraineană Remetea Mică.

Cu toate că se află în preajma unui examen de grad preoţesc, părintele, ca un bun prieten al parohiei noastre a ales să slujească în comuniune cu noi deşi conform calendarului celebrat de Biserica Ucraineană 8 septembrie nu este sărbătoare.

După masă la ora 5 s-a săvârşit Acatistul Rugul Aprins şi Litie.
Alături de părintele Adrian de la Remetea Mică a slujit ca invitat şi părintele Ioan de la Copăcele, Caransebeş. Amândurora le mulţumim şi le închinăm rugăciunea recunoştinţei noastre.

Participarea la slujbele de Rugă a fost peste aşteptarea noastră.
În timpul predicii, părintele Adrian a pomenit de despărţirea "oilor de capre" la Marea Judecată, se pare ca judecata se face clipă de clipa din moment ce este evident că lumea este dezbinată de pe acum în "oi şi capre". Pentru unii contează doar hrănirea egoismului şi a păcatelor, pentru alţii contează cele sfinte.
Tot aşa cum unii nu văd în Rugă decât un motiv de distracţie, iar alţii înţeleg că Ruga e motiv de închinare şi mulţumire adusă lui Dumnezeu.

Naşterea Maicii Domnului - Ruga Alioşului

Din această seară am intrat în ziua liturgică a Naşterii Maicii Domnului- Hramul Bisericii din Alios.

Balul de Rugă

Din cauza unor necoordonări care nu ţin nicidecum de capacitatea
parohiei, balul de anul acesta s-a ţinut în data de 4 septembrie, nu cum
era firesc în 8 septembrie- ziua Rugii.
Cu toată străduinţa Consiliului Parohial, anunţat prea târziu de
organizatorul balului, nu s-a putut găsi altă soluţie pentru acest an
decât despărţirea balului de ziua de hram. Consiliul a afirmat că nu e
grija bisericii să organizeze balul, ci să păstreze sfinţenia zilei
închinate hramului bisericii satului.
Sperăm că acest inconvenient nu va influenţa anii următori şi că
şarbătoarea satului va avea atenţia cuvenită.

Domnul Olteanu Ion, care a organizat Balul Rugii, a dat dovadă de un bun
simţ artistic şi a organizat foarte frumos totul.
La bal a cântat d-na Carmen Popovici care este foarte apreciată in zonă.
După acest bal va fi şi mai iubită.

De Rugă, în 8 septembrie, de Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, vom
avea la Sfânta Liturghie ca invitat pe părintele Adrian Vişovan la
Sfânta Liturghie, iar la Vecernia cu Litie pe acelaşi alături de
părintele Vasile Baboş.
Amândoi sunt foarte apreciaţi în Alioş.

pelerinaj la Mănăstirea Feredeu

Joi, 1 septembrie a.c., am plecat în pelerinaj cu o parte din cor.
Anume cu: d-na preoteasă Mirela, Claudiu, Alina, Petruţa, Dani,
Vlăduţ, Andreea.
Am vizitat metocul unde un frate călugăr ne-a povestit istoricul
mănăstirii Feredeu.
Apoi am urcat la schit. Drumul, deşi părea greu nu a fost chiar de
speriat. A durat totuşi cam o oră.
Un drum frumos, prim păduri şi văi.
Peste tot mure din abundenţă, aşa că nu trebuie să descriu ce culoare
aveau buzele tuturor. O bogăţie extraordinară de ciuperci ne-a ispitit
să culegem. Totuşi nimeni nu a avut curajul să garanteze că sunt
comestibile.
Aşa că sunt fericit să îndemn pe oricine să păstreze aceiaşi precauţie.
La schit am făcut o rugăciune la Crucea Oarbei. Aceasta este o cruce ridicată de tatăl unei fetiţe de etnie germană care s-a vindecat de orbire.
La puţin timp după aceasta a venit maica şi ne-a deschis bisericuţa unde, după câteva cântări am făcut rugăciuni. Se pare că maica a fost impresionată de vreme ce a ţinut să-i indic pagina din Molitfelnic de unde am citit.

Cu aceiaşi ocazie, ne-am oprit la Mănăstirea Radna. În afară de Claudiu cu toţii suntem un fel de obişnuiţi ai locului. Cu toate acestea mie mi-a dat popasul acesta un sentiment de împăcare. De s-ar ajunge odată şi la împăcare eclesiastică între Biserici!

Renovarea Bisericii Romano-Catolice din Alioş

Se apropie de sfârşit renovarea bisericii catolice din satul nostru.
E minunat de reconfortant să vezi frumuseţea de biserică în haine noi.

Conducerea Parohiei Ortodoxe Române Alioş

Conform Statutului de Organizare a Bisericii Ortodoxe Române, şi parohia Alioş este condusă de Consiliul Parohial sub preşedenţia preotului paroh.
Consiliul Parohial al Parohiei Alioş:
Preşedinte:
pr. paroh Dan Sabău (stânga fotografiei de mai jos)

Membru de Onoare:
Pr. Traian Ungureanu (dreapta fotografiei de mai jos)



















Epitropi:
Ievri Nicolae

Vlad Emil












Consilieri:

Bundaş Petru
Firan Flavius
Farcaş Nicolae
Ievri Ioan
Mişca Voicu
Secoşan Eftimie
Secoşan Vasile
Seculi Petru
Stein Ioan

Ne rugăm pentru sufletului celui care a fost consilier al nostru:
d-nul Petru Suciu
Dumnezeu să-l odihnească!

Poziţionare geografică

Fiind situat în nordul judeţului Timiş, la 4o de km de Timişoara, pe drumul către Lipova, Alioşul face trecerea de la pustă la colinele premergătoare dealurilor Lipovei.
Până la Lipova sunt 17 km.
Distanţa până la Arad este de 24 km, dar pe drumul de ţară care traversează mijlocul satului, numit şi „Drumul Aradului” se pare că sunt 18 km.
Cele mai apropiate mănăstiri ortodoxe sunt: Bodrog, lângă Arad şi Fredeu la 45 de km de Alioş.
Zona se pretează agriculturii şi zootehniei. Colinele Alioşului fac începutul zonei viticole care se întinde de aici până dincolo de Cuvin.
Împrejurimile satului sunt: Valea Irigului, Allodial, Uberland, Gyurok, Valea Fibişului, Valul Roman, Dealul Ungurului, Cetate.

Puţină istorie--------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
date extrase din Monografia Satului Alioş de pr. Doru Cristoi, 1987.

Se pare că aşezări în zona Alioşului au fost atestate de vestigii încă din epoca bronzului. (Liviu Mărghitan, Banatul în lumina arheologiei, Timişoara, 1979 )
Numele anterioare celui contemporan sunt menţionate de Vasile Frăţilă în Dicţionar toponimic al Banatului (1984) ca pornind de la Helensfalva la 1335 şi alterându-se spre Elleus(monustra) în 1561. În 1774 satul este menţionat ca Alleosch. În 1780 însuşi Francesco Griselini aminteşte de Alleyusch.
Să fie acesta originea numelui satului?
Mai pot exista şi alte opinii. Dacă cineva cunoaşte una documentată e rugat să o comunice.

În apropierea satului de păstrează semnele existenţei unei cetăţi. Cercetările în zonă au fost prea firave ca să putem spune mai mult despre aceasta.
În apropiere ei există o fântână foarte adâncă ce pare a fi o realizare strategică, în legătură cu cetatea.
Preotul Traian Ungureanu, care a adunat date despre Alioş, menţionează predarea către DCA- ul vremii a unui cazan vechi de 800 de litri, folosit probabil la bucătăria cetăţii.

Până în 1823 vatra satului se afla la NV de cea actuală. Acolo exista o biserică de lemn.
Fiind epoca sistematizărilor localităţilor Imperiului Austro-Ungar, în mod "convenabil" un incendiu a mistuit satul vechi, uşurând procesul de strămutare pe vatra nouă.
Atunci s-a început construirea bisericii noi, lucrare care a durat din 9 iulie 1823 şi s-a sfinţit în 1 ianuarie 1826. Preoţii parohi ai vremii au fost: Sava Petrovici în parohia a I a, Teodor Codreanu în parohia a II a şi Avram Ioanovici în parohia a III a. Satul avea un număr de 2184 ortodocşi, 36 catolici şi 2 reformaţi şi aproximativ 20 de evrei.

Anul 1848 a fost important şi pentru satul Alioş care şi-a adus contribuţia proprie la evenimentele ce au schimbat întreaga Europă.
Comitetul Politic al Românilor din Timisoara a avut iniţiativa publicării unui manifest prin care se arătau excesele revoluţionarilor maghiari. În urma acestuia preotul Vasile Popescu din Alioş, alături de preotul Jivoin Petrovici din Sânnicolau Mic, membrii ai Comitetului Politic au fost condamnaţi la moarte prin spânzurare din ordinul lui Kulteter Murany. (I.D. Suciu, Revoluţia de la 1848- 1849 în Banat)

Structura religioasă a satului era la 1881 astfel: 1674 ortodocşi, 115 romano-catolici, 31 evanghelici.
În 1884, într-o suită restrânsă, satul a fost vizitat de Maiestatea Sa Franz Josef I, împăratul austro-ungar. Faptul că vizita a fost în suită restrânsă arată că a fost una prietenoasă şi neprotocolară.
Anul 1890 găseşte satul cu următoarea structură etnică: 1696 români, 20 maghiari, 192 germani şi 4 slovaci.

În 1910 cei 314 germani şi 7 maghiari încep construirea bisericii romano-catolice. (n.a. aceste date ar trebui confruntate cu datele Parohiei Romano-Catolice Lipova.)

Evenimentele din 1918 şi 1919 au dus la ocuparea satului de trupele sârbe. Acestea au fost învinse şi forţate să ia poziţii noi de trupele franceze. La marginea satului de găseşte mormântul unui soldat francez (loc neidentificat în prezent). Fiind înrolat de armata austro-ungară, locotenentul Petru Ţiucra, fiul preotului alioşan Avesalom Ţiucra a trecut de partea trupelor române cu întreaga companie, încă de la prima confruntare. (Ioan Munteanu, Făurirea Statului Naţional Român, 1983)
În urma acestui act preotul Avesalom Ţiucra a fost bătut atât de grav încât suferinţele l-au marcat pentru restul vieţii, rămânând 12 ani imobilizat la pat, constituind şi cauza morţii sale.

în 1931 preotul paroh Sabin Micluţa din parohia a II a, alături de preotul Traian Peţian din parohia a I a, a construit casa parohială pe locaţia actuală.

(date culese de pr. Dan Sabău)
Cel de al doilea război mondial a adus satului sărăcie şi multă tulburare. Deşi armonia conlocuirii cu maghiarii şi germanii din Alioş se stabilise demult evenimentele eopcii au pus-o la grea încercare.
Prin sat au trecut trupele germane către Frontul de Răsărit, apoi a fost contraofensiva rusă. În timpul acesteia, după Insurecţia Armatei Române, linia frontului fost trasată prin sat, În Sud- Est erau trupele ruse, în Nord-Vest trupele maghiare. În timpul schimbului de focuri un proiectil a trecut prin ferestrele turnului bisericii alterând grav structura de rezistenţă a acestuia. Turnul a fost refăcut în 1947 din contribuţiile săteşti.
Ocupaţia rusă nu a fost mai blândă cu alioşenii care îşi amintesc şi acum că animalele pe care nu le puteau rechiziţiona, soldaţii ruşi le împuşcau. (Secoşan Eftimie - martor ocular)

În 1943 Înalt Prea Sfinţia Sa Vasile Lăzărescu, Mitropolitul Banatului a vizitat satul.
Perioada comunistă a găsit sărăcit satul care prosperase în anii de după construirea căii ferate Timişoara - Radna (1896).
Nefiind niciodată un sat cu mari proprietari, Alioşul a fost un sat în care mulţi aveau o avere de ţăran înstărit.
Acest fapt a dus la colectivizarea lui rapidă. Nedreptăţile vremii nu sunt uitate nici acum de cei care au avut de suferit.

În 1970 Înalt Prea Sfinţia Sa Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului a săvârşit binecuvântarea bisericii în urma renovării acesteia de preotul paroh Traian Ungureanu.
Finalizarea propriu zisă a lucrărilor bisericii din Alioş a avut loc în anul 2004 şi a fost încununată de slujba de binecuvântare ţinută de Prea Sfinţia Sa Lucian Lugojanu în data de 8 septembrie.

S-au executat lucrări de renovare exterioară, de pictură, pictor fiind d-nul Alexandru Crişan şi totodată s-a renovat total şi amenajat Casa Parohială.

În urma unei idei a Părintelui Consilier Aurel Popescu şi la iniţiativa Părintelui Consilier Octavian Blaga, cu binecuvântarea Prea Sfinţiei Sale Lucian, în prezent în Casa Parohială funcţionează sub oblădiurea Mitropoliei Banatului o casă de tip familial de ocrotire a minorilor aflaţi în dificultate în care trăiesc patru copii. Persoana care se ocupă de aceasta este d-na presbiteră Mirela Sabău, sub îndrumarea Părintelui Consilier Cristian Pavel şi a d-nului asistent social Dumitru Bejinariu.

În vara anului 2005 s-au început lucrări de renovare la biserica romano-catolică.

Dar fiindcă aceste subiecte sunt contemporane, vor fi tratate pe larg în locurile corespunzătoare.

Motto

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pă largu pământului
În bătaia vântului
Fire dulşie omenească
Graiu blând şi cumpătat
Ca în dulşiele Banat
Nu mai cred să se găsească
Victor Vlad Delamarina